Paștele – totul despre sărbătorile pascale de la origini până în prezent
La început, vă prezentăm în câteva fraze modul în care omul de rând percepea lumea în vremurile de demult. Unde și când au apărut bazele sărbătorilor pascale, contururile inițiale ale Paștelui așa cum îl cunoaștem astăzi.
Săptămâna Paștelui sau sărbătorile pascale sunt cunoscute aproape de toți dintre noi... Dar știați că această perioadă are și alte denumiri? Sau că fiecare zi are o semnificație aparte? Știți cum petrec aceste zile alte popoare? Ce simboluri sunt legate de această perioadă și de ce este Paștele considerat o sărbătoare mobilă?
Răspunsurile la toate aceste întrebări le veți găsi în articolul nostru.
Ce vei descoperi în articol:
- Istoria și originea Paștelui
- Cum percepeau strămoșii noștri sărbătoarea Paștelui
- Paștele creștin
- Calculul datei Paștelui
- Urarea pascală tradițională
- Simbolurile Paștelui
- Cum se sărbătorește Paștele în lume
- Concluzie
1. Istoria și originea Paștelui
Ce face ca aceste zile să fie atât de speciale? Din vremuri îndepărtate, această perioadă a fost asociată cu ritualuri magice, purificare și consacrare. În unele surse, Paștele este chiar numit sărbătoarea sărbătorilor.
Pentru omul modern, Paștele este interpretat în primul rând prin prisma credinței creștine. Totuși, pentru a înțelege cu adevărat profunzimea acestor zile, trebuie să ne întoarcem și mai mult în timp – în istoria timpurie a omenirii.
La vechii nomazi, sărbătoarea era asociată cu sfințirea primăverii. Se credea că sângele mielului avea puteri protectoare și era folosit pentru a crea cercuri sacre înainte de călătoriile în deșert. Pentru nomazi, care trăiau din creșterea vitelor, aceasta era o etapă de reînnoire și început.
Să mergem mai departe – în tradiția iudaică, sărbătoarea Pesah sau Paștele evreiesc, este un festival de opt zile dedicat pâinii nedospite. Este o sărbătoare de familie, care are loc în casă. La nomazi, Pesah marca începutul noului an, coincizând cu primăvara – deci un simbol clar al reînnoirii. Paștele a devenit ulterior și o sărbătoare creștină, deoarece Isus și apostolii săi au celebrat această sărbătoare conform tradiției iudaice.
Odată cu creștinarea popoarelor slave, multe tradiții păgâne au fost preluate în sărbătorile creștine. Slavii antici întâmpinau primăvara și se despărțeau de iarnă, marcând începutul unui nou ciclu al naturii. Aceste obiceiuri nu au dispărut, ci au fost absorbite treptat de creștinism pentru a-l face mai accesibil populației.
Este documentat că strămoșii noștri mergeau în această perioadă la mormintele celor dragi, unde mâncau și petreceau timp cu sufletele celor decedați. Se credea că cerul și iadul se deschid înainte de marile sărbători și că putem comunica cu celelalte lumi. Paștele este profund legat de vechile tradiții precreștine. Dacă slavii sărbătoreau viața, reînnoirea și natura, azi vedem Paștele mai ales ca o perioadă de suferință, moarte și înviere a lui Hristos.
La DUBLEZ, creăm decorațiuni unice din lemn inspirate de primăvară și Paște, perfecte pentru a-ți decora casa într-un mod sustenabil, creativ și simbolic.
1.1 Postul Paștelui
Această perioadă este legată de postul de 40 de zile, adică 6 duminici. Nu doar alimentația era limitată – ci și petrecerile, nunțile și orice formă de distracție erau interzise. Era un gest de smerenie față de Dumnezeu, dar și o perioadă de purificare spirituală și fizică. Astăzi știm că acest post are efecte benefice: detoxifierea și regenerarea corpului. Medicina holistică îl recomandă ca „curățenie de primăvară”.
În această perioadă natura se trezește, iar oamenii simt nevoia unui nou început. Multe culturi din lume au sărbători asemănătoare, toate legate de renaștere, fertilitate și primăvară.
2. Percepția sărbătorilor pascale de către strămoșii noștri
Săptămâna Paștelui, Sărbătorile Pascale, Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor – toate aceste denumiri descriu zilele speciale ce preced Paștele. Aceste zile nu sunt importante doar la noi, ci sunt celebrate cu profund respect în multe alte țări din lume. Sunt percepute drept o succesiune de zile magico-protectoare, în care se practică ritualuri de curățare, purificare și reînnoire. Duminica Floriilor, Joia Verde, Vinerea Mare, Sâmbăta Mare, Duminica Paștelui și Lunea Paștelui – sunt reperele principale ale acestui interval sacru.
2.1 Miercurea Cenușii
Este a 40-a zi înainte de Paște (duminicile nu se iau în calcul), astfel că în practică ea cade cu 47 de zile înainte de Duminica Paștelui. Este o zi de pocăință și începutul postului mare. În tradiția catolică, este marcată prin presărarea de cenușă în semnul crucii pe fruntea credincioșilor, cu formula: „Din țărână ești și în țărână te vei întoarce”.
2.2 Duminica Floriilor
Denumirea veche era Duminica Stâlpărilor. În dimineața acestei zile, oamenii se spălau în apă rece, crezând că acest obicei le va aduce sănătate și va alunga bolile. Se credea că ziua avea puteri miraculoase și că deschidea ușa către bine.
2.3 Joia Verde
Casele trebuie să fie curate, iar liniștea între oameni este esențială. Este tradiție ca măcar o masă să fie „verde”, adică să conțină ingrediente ca urzicile sau spanacul. Se credea că menținerea armoniei în această zi aduce belșug. Tot în această zi, după iarnă, vitele erau scoase pentru prima dată la pășunat.
2.4 Vinerea Mare
Este o zi de liniște, reflecție și post sever. Se evită munca și se mergea la mormintele celor dragi, unde se lăsau daruri și mâncare. Apa era din nou folosită pentru curățare spirituală.
2.5 Sâmbăta Mare
Gospodinele pregătesc mâncărurile festive, deseori simbolice, iar bărbații se ocupă de muncile din grădină. În fiecare casă, fetele fierb ouăle și le decorează. Metoda și culorile de încondeiere variază de la o regiune la alta.
La DUBLEZ oferim șabloane din lemn pentru Paște, ideale pentru pictat și activități creative în familie. Sunt perfecte pentru decorul de primăvară.
Ouăle consumate în această zi aveau rol protector. Băieții împleteau bice (simboluri de fertilitate) din ramuri de salcie. Odată ce totul era pregătit, familia se îmbrăca în haine de sărbătoare pentru a aprinde focul pascal, din care se lumina și lumânarea de Paște.
2.6 Duminica Paștelui
Este prima duminică de după prima lună plină care urmează echinocțiului de primăvară. Ziua marchează victoria vieții asupra morții. Pentru creștini, este ziua învierii Domnului. Mâncarea este sfințită și întreaga familie se bucură de masă. După-amiaza, băieții și fetele se pregătesc de stropit și ciocnit ouă.
2.7 Lunea Paștelui
Este ziua cea mai veselă din săptămână. Băieții merg din casă în casă cu biciul de salcie și stropesc fetele cu apă rece, pentru ca acestea să rămână sănătoase și frumoase tot anul. Fetele îi ospătează, iar fiecare băiat merge la fata care îi place, exprimând astfel interesul romantic. Lunea marchează finalul Săptămânii Paștelui, dar nu și al sărbătorilor de primăvară.
Pe scurt, toate aceste zile reflectă viața tradițională rurală și sunt profund legate de:
- tradiții și obiceiuri populare,
- superstiții și credințe,
- cântece, poezii și urări,
- rugăciuni,
- vizitarea bisericilor și ritualuri de binecuvântare.
3. Paștele creștin
În credința creștină, Paștele este cea mai importantă sărbătoare a anului, deoarece marchează moartea și învierea lui Isus Hristos. Din acest motiv, zilele săptămânii pascale sunt percepute diferit în creștinism, iar fiecare are o semnificație teologică profundă.
3.1 Miercurea Cenușii – prima zi a Postului Mare
Calculul este același ca în tradiția populară, însă în ritul creștin, cenușa provenită din arderea ramurilor de salcie de anul trecut este folosită în cadrul slujbei de la biserică. Preotul desenează o cruce pe fruntea credincioșilor, rostind cuvintele: „Țărână ești și în țărână te vei întoarce”. Acest gest simbolizează pocăința, smerenia și conștientizarea trecerii vieții.
3.2 Joia Verde
În tradiția bisericească, este ziua în care are loc reconcilierea păcătoșilor cu Dumnezeu. Episcopul le acordă iertarea, iar ei sunt primiți înapoi în rândul credincioșilor. Seara se oficiază slujba Cinei celei de Taină, în amintirea momentului în care Isus a luat masa cu apostolii și a instituit Euharistia (transformarea pâinii și vinului în Trupul și Sângele Său), spunând: „Faceți aceasta în amintirea Mea”.
3.3 Vinerea Mare
Creștinii comemorează Patimile, Răstignirea și moartea lui Isus pe cruce. Moartea Fiului lui Dumnezeu este văzută ca un act de mântuire pentru întreaga omenire.
Este o zi de post sever și rugăciune tăcută. În biserici nu se celebrează Sfânta Liturghie, ci are loc Venerația Crucii.
3.4 Sâmbăta Mare
Este ziua în care trupul lui Isus a fost pus în mormânt. Dimineața este în continuare marcată de post și reculegere, dar seara începe Vigilia Pascală, una dintre cele mai importante slujbe ale anului, când creștinii celebrează Învierea Domnului.
3.5 Duminica Paștelui
Este ziua în care Isus Hristos a învins moartea și a înviat. Creștinii se adună în biserici pentru a celebra bucuria Învierii. Tradiția include și sfințirea coșurilor cu mâncare, care apoi este împărțită în familie.
Sărbătoarea Învierii continuă și în ziua următoare – Lunea Paștelui – cu bucurie, mese festive și vizite la rude.
3.6 Lunea Paștelui
Cunoscută și ca „Lunea Mielului”, amintește de prima zi după sabat, când îngerul le-a apărut femeilor care au venit la mormântul lui Isus. Acestea s-au speriat văzând mormântul gol, iar îngerul le-a spus: „Nu vă temeți. A înviat. Nu este aici.”
4. Calculul datei Paștelui
Știai că Paștele se sărbătorește în fiecare an la o dată diferită? De ce nu are o dată fixă, precum Crăciunul?
Răspunsul este simplu: data Paștelui se calculează în funcție de fazele lunii. Conform tradiției creștine, Paștele se celebrează în prima duminică de după prima lună plină care urmează echinocțiului de primăvară. Astfel, poate cădea între 22 martie și 25 aprilie.
Din acest motiv, Paștele este considerat un sărbătoare mobilă, iar întreaga perioadă pascală (inclusiv Postul Mare) se schimbă în fiecare an.
5. Urări pascale tradiționale
Îți prezentăm câteva dintre cele mai cunoscute urări de Paște – rime populare care pot fi spuse de copii în timpul stropitului sau scrise într-o felicitare.
Șibi-ribi, pește gras, de la nuia, un colac, poate și o bomboană, și un bănuț în tolbă, să fie de pană!
Șibi-ribi, pește mare, colac dulce de sărbătoare, peste toate un bănuț, să avem de Paști belșug!
Colăcei dulci, nuiele moi, apă rece, șuncă-n foi, multă bucurie și puține griji, Paște fericit să atingi!
5.1 Urări populare pascale
Frumoase urări tradiționale potrivite pentru o felicitare de Paște sau un mesaj pe telefon:
Ou pictat cu flori mărunte, trimis celui ce-mi e drag din toate. Îți urez un Paște sfânt și plin de sănătate!
Un strop de apă după guler, câteva ouă pe un platou, o nuielușă în glumă, și multă sănătate în casă!
Un boboc de rață zglobiu, cu un ou roșu și un zâmbet viu, vine cu urare de Paște fericit, să ai noroc și suflet liniștit!
Arome dulci de cozonac, nuiele în fiecare rucsac, apă limpede de izvor, vin bun și zâmbete de dor.
5.2 Zicale și superstiții pascale
Tradițiile populare includ și proverbe și zicale legate de Paște. Acestea reflectă înțelepciunea străbunilor și legătura lor cu natura:
- Dacă plouă în Duminica Paștelui, vara va fi secetoasă.
- Dacă plouă în Sâmbăta Mare (la mormântul Domnului), anul va fi uscat.
- De Paști mănânci mult, la Rusalii pe jumătate, iar de Sfânta Treime doar cât să guști.
- Dacă Paștele e senin și frumos, anul va fi bogat și roditor.
- Crăciun alb, Paște verde – sau: noroi de Anul Nou, zăpadă de Paște.
- Dacă nu e ger în Vinerea Mare, vara va fi bună pentru ciuperci.
6. Cunoști simbolurile Paștelui?
Hai să descoperim împreună câteva dintre cele mai răspândite simboluri pascale, pe care le întâlnim în această perioadă în casele noastre, în decorațiuni, pe masa festivă sau în biserică.
Mielul – simbolizează nevinovăția, sacrificiul și lupta dintre bine și rău. Este un simbol central al Paștelui. În creștinism, reprezintă jertfa lui Isus pentru mântuirea lumii.
Lumânarea – simbol al luminii interioare, speranței și vieții veșnice. În tradiția populară, lumânarea este legată de durata vieții și are puteri protectoare și purificatoare. Este nelipsită din ritualuri religioase și magice.
Focul – unul dintre elementele fundamentale ale naturii. Reprezintă energie, putere, voință, dar și victoria luminii asupra întunericului și a morții. Este asociat cu renașterea, pasiunea și viața nouă.
Apă – alt element esențial. Este asociată cu purificarea, sănătatea și curgerea energiei vitale. În multe obiceiuri pascale, apa rece joacă un rol de curățare și protecție – cum ar fi stropitul fetelor pentru frumusețe și fertilitate.
Iepurașul – simbol al venirii primăverii, norocului și fertilității. În funcție de cultura locală, poate însemna și modestie, trecerea timpului sau senzualitate.
Biciul (nuiaua) – provine din tradițiile păgâne slave și reprezintă forța masculină. Era confecționat din ramuri de salcie, simbolizând puterea, renașterea și purificarea. În ritualul stropitului, biciul este folosit simbolic, cu scop fertilizator și protector.
Ouăle – simbol universal al vieții, fertilității și renașterii. Decorarea ouălor (kraslice) este un obicei precreștin păstrat până azi, cu motive tradiționale variate de la o regiune la alta.
Crucile – un simbol străvechi, cunoscut încă din antichitate. În creștinism, reprezintă jertfa, eternitatea și legătura dintre lumea divină și cea umană. Cel mai cunoscut este crucea latină, folosită pe scară largă azi.
Ramurile de salcie (mâțișori) – simbol al trezirii naturii și începutului primăverii. Folosite de secole în ritualuri populare slave și europene, au fost adoptate și în tradiția creștină. De exemplu, cenușa folosită în Miercurea Cenușii provine din ramurile sfințite de anul trecut.
Ouăle sunt alimente accesibile, iar cojile lor decorate devin adevărate opere de artă în perioada pascală. La DUBLEZ combinăm tradiția cu designul modern și am creat ouă de Paște din lemn – durabile, lucrate cu migală, cu motive diverse, perfecte pentru decoruri ce rezistă în timp.
7. Cum se sărbătorește Paștele în lume?
Tradițiile pascale sunt răspândite în întreaga lume – unele se aseamănă, altele sunt unice pentru fiecare țară. Iată câteva exemple interesante despre cum este sărbătorit Paștele în alte colțuri ale lumii:
Franța: Se spune că „fără furculiță, nu mergi nicăieri!”. Tradiția are legătură cu Napoleon, care, trecând cu armata sa prin Franța, a gustat o omletă locală atât de bună, încât a cerut să i se pregătească una uriașă pentru a doua zi. De atunci, în unele regiuni, de Paște se pregătește o omletă uriașă pentru toată comunitatea.
Austria: Sărbătoarea este marcată de aprinderea focurilor pascale, peste care unii chiar sar pentru noroc. Piețele pascale sunt pline de produse tradiționale și prăjituri în formă de miel.
Elveția: Ouăle de ciocolată sunt ascunse prin grădini și case, iar copiii le caută dimineața. Un joc popular implică lovirea ouălor decorate cu monede – dacă moneda sparge coaja, copilul primește banii.
Ucraina și Ungaria: Aici tradițiile seamănă foarte mult cu cele din Slovacia. Obiceiurile populare legate de stropitul fetelor, ouăle încondeiate și mesele bogate sunt păstrate cu sfințenie. În Ucraina, Paștele este asociat cu îmbrățișarea primăverii și a vieții noi.
Cehia: Tradițiile sunt foarte asemănătoare cu cele slovace, dar există și particularități. De exemplu, se coc „Iudași” din aluat dospit, în formă de sfoară – care simbolizează spânzurarea lui Iuda, trădătorul lui Isus.
Australia: Aici, iepurele de Paște este înlocuit cu un animal local – Bilby, un marsupial protejat prin lege. Bilby a devenit simbolul Paștelui australian, iar copiii primesc dulciuri care îl înfățișează. Sărbătoarea capătă astfel o notă ecologică și locală.
Imagine: iepurașul de ciocolată din Australia, inspirat de Bilby – un marsupial local în pericol de dispariție. (Macrotis lagotis). Sursa: Huffpost.com
8. În încheiere
Putem spune că sărbătorile pascale, ca de altfel toate sărbătorile tradiționale, au avut întotdeauna un profund rol educativ și moral. Ele încurajau respectul față de valorile culturale și spirituale, păstrarea obiceiurilor strămoșești, modestia, recunoștința și armonia cu natura.
Pentru generațiile mai în vârstă, care au crescut în spiritul acestor tradiții, Paștele nu era doar o sărbătoare religioasă – ci o adevărată filozofie de viață. Desigur, percepția sărbătorilor putea varia în funcție de statutul social: viața țăranului simplu era diferită față de cea a nobilimii sau a orășenilor bogați. Dar valorile fundamentale rămâneau aceleași – comuniunea cu familia, credința, natura și strămoșii.
Se spune că adevăratele sărbători sunt cele care au rădăcini adânci și o semnificație reală. Ele se transmit din generație în generație, rezistă timpului și evoluează fără să-și piardă esența. Iar Paștele este exact o astfel de sărbătoare…
Misiunea noastră la DUBLEZ nu este să producem obiecte fără suflet, cum găsești la tot pasul pe piață, ci să creăm produse cu valoare, care respectă tradiția, sunt gândite cu grijă și purtătoare de simboluri și sens. Fiecare detaliu contează. Vrem ca obiectele noastre să nu fie doar decorațiuni – ci parte din atmosfera autentică a sărbătorii.
Descoperă toate produsele DUBLEZ cu tematică pascală AICI.
